Etichete

, ,

Conferinţa de presă susţinută de Victor Ponta, premierul României şi preşedintele PSD, la Târgu – Jiu

 Transcriere

 

Bună ziua! Mulţumesc că aţi venit la această mică declaraţie şi conferinţă de presă. Sunt două teme pe care vreau să le abordez în calitate de şef al Guvernului şi, dacă dumneavoastră aveţi întrebări, evident că o să răspund.

În primul şi în primul rând, după cum ştiţi foarte bine, în urmă cu aproximativ o jumătate de oră s-a încheiat o nouă videoconferinţă pe tema intemperiilor, pe tema efectelor produse de intemperii. Am urmărit exact situaţia şi ceea ce se întâmplă şi modul în care se desfăşoară activităţile, fără a mai fi neapărat direct de la Palatul Victoria coordonate de primul-ministru. Sunt mulţumit în acest moment, dar voi rămâne alături de cei doi miniştri de Interne şi al Administraţiei, de ministrul Transporturilor şi de toţi ceilalţi foarte atent, chiar dacă sunt ultimele zile de campanie electorală, deoarece este important ca de data aceasta să demonstrăm că autorităţile pot fi pregătite şi că măsurile luate din timp, de fapt, ne uşurează munca în momentul apariţiei intemperiilor. Printr-o întâmplare mai mult sau mai puţin fericită, cele mai afectate judeţe în acest moment sunt tocmai Gorjul şi Mehedinţiul, mă aflu aici, am văzut în mod direct măsurile luate de către autorităţi şi, cum probabil dumneavoastră puteţi constata cel puţin în Târgu-Jiu, dar vă asigurăm şi referitor la restul judeţului şi în Mehedinţi că aceste măsuri luate din timp şi autoritatea şi hotărârea necesară ne fac să fim pregătiţi şi să avem rezultate foarte bune.

Al doilea subiect pe care doream să-l abordez – acesta a apărut, evident, în urma evenimentelor meteorologice –, aşa cum probabil aţi aflat, Transparency International a publicat raportul anual privind indicele de percepţie a corupţiei în majoritatea covârşitoare a statelor lumii. Pentru prima dată după foarte mulţi ani, în 2012 percepţia publică asupra corupţiei din România a înregistrat o evoluţie pozitivă şi, aş putea spune, o evoluţie pozitivă semnificativă, deoarece România a trecut de pe locul 75 la nivel mondial pe locul 66. Nu mai suntem ultima ţară din Europa. Nu mă bucur pentru cele trei ţări care au trecut sub noi, Italia, Grecia şi Bulgaria, mă bucur pentru România, care a avansat în acest clasament şi mă bucur că asta înseamnă că percepţia asupra modului de funcţionare a administraţiei publice, asupra modului în care acest flagel al corupţiei afectează societatea românească s-a îmbunătăţit într-un sens invers faţă de ceea ce s-a întâmplat în majoritatea ţărilor din Europa. Acest clasament este extrem de important nu doar pentru bătăliile interne, în 2011 oamenii vedeau mult mai multă corupţie decât au văzut în 2012, dar este extrem de important pentru că acest clasament este luat în considerare la momentul la care se stabileşte ratingul de ţară, modul în care România este atractivă sau nu pentru investitori şi dobânzile pe care România le plăteşte la credite. Este extrem de importantă pentru că este un clasament considerat de către investitorii străini mult mai credibil decât ceea ce spun oficialii unei ţări sau decât ceea ce spune presa unei ţări – presa uneori este polarizată, însă acest tip de clasament este greu de contestat – şi pentru că, dacă doriţi, îmi oferă mie ca prim-ministru, Guvernului, administraţiei publice centrale şi locale o încurajare pentru a continua măsuri de transparentizare şi de combatere a corupţiei sistemice în România, măsuri pe care trebuie să le luăm în anii care urmează.

Mă simt obligat în acest moment şi cu această ocazie să spun că afirmaţiile pe care le făceam în opoziţie referitoare la un sistem guvernamental şi administrativ întins în toată ţara profund corupt şi profund politizat s-au dovedit a fi nu doar adevărate în anii care urmează, dar s-au dovedit a fi, până la urmă, posibil de îndreptat şi, dacă este o realizare importantă în ultimele şapte luni, este faptul că prin cazuri şi măsuri concrete am dovedit în primul rând societăţii româneşti capacitatea noastră de a ataca frontal situaţii de corupţie sistemică pe care România le cunoştea de ani de zile şi pe care nimeni nu a avut până acum curajul şi puterea politică să le considere într-adevăr ca pericole pentru siguranţa noastră naţională şi pentru interesele noastre naţionale.

Aş vrea să mai adaug un singur lucru, după care să vă spun la ce mă refer în mod concret, să spun că percepţia publică 2010-2011 a fost influenţată şi de faptul că oamenii au spus că, pe de o parte, împotriva noastră se iau măsuri de austeritate, de la noi se taie pensii, se taie salarii, se închid spitale, se reduc ajutoare sociale, pe de altă parte, în acelaşi timp şi în aceiaşi ani, beneficiile evidente obţinute printr-un sistem clientelar şi sistem politic de corupţie au crescut în 2010 şi în 2011, iar faptul că după 7 mai anul acesta Guvernul pe care-l conduc a avut puterea şi determinarea, repet, de a opri scheme de corupţie instituţionalizată, de a sesiza organele abilitate ale statului şi de a lua măsuri pentru ca asemenea situaţii să nu mai existe în viitor înseamnă că acest lucru a fost perceput nu doar de către populaţia României, ci, iată, de către rapoartele internaţionale.

În mod concret, dincolo de foarte multe alte sesizări penale, rapoarte de control pe care fiecare minister, fiecare instituţie le-a făcut în aceste şapte luni, am considerat la nivelul întregului Guvern un semnal foarte clar de luptă anticorupţie următoarele cazuri şi am făcut un top al celor mai importante cazuri de corupţie politică şi instituţionalizată pe care Guvernul pe care eu îl conduc le-a atacat în mod frontal, cu toate riscurile, cu toate criticile la care am fost supuşi, cu toate atacurile care au venit din partea celor care şi-au pierdut accesul direct la banul public şi la sinecurele oferite din bani publici.

În mod clar, pe primul loc se află determinarea de a opri contractele cu „băieţii deştepţi” de la Hidroelectrica, un cancer al sistemului energetic românesc de ani de zile despre care mulţi prim-miniştri şi un preşedinte au tot vorbit şi n-au făcut niciodată nimic din motive pe care ei trebuie să le explice. Guvernul actual, cu toate riscurile şi cu toate ameninţările şi cu toate efectele pe care le-am văzut, atât prin atacuri mediatice, a avut curajul să meargă pe ideea clară de reziliere a acestor contracte, iar Hidroelectrica a revenit pe piaţa energiei şi va reveni, ieşind din insolvenţă, ca o societate care să nu mai fie căpuşată în mod sistematic de către interese politice şi economice de înalt nivel. În acelaşi timp, pentru că sunt la Târgu-Jiu, vreau să dau exemplul companiei energetice „Oltenia” formată din complexuri energetice care în anii trecuţi produceau doar pierderi şi care anul acesta, imediat după ce s-a schimbat managementul, după ce a fost decuplat Partidul Democrat Liberal de frâiele acestei instituţii, a produs profit şi care se dovedeşte în anii care urmează o societate comercială esenţială pentru siguranţa sistemului energetic românesc.

În al doilea rând, vreau să mă refer la ceea ce a fost în ultimii trei ani jaful instituţionalizat şi coordonat de către domnii Videanu, domnul Boureanu şi domnul Roibu la Oltchim. De ani de zile, Oltchim a fost căpuşat, a acumulat datorii de peste 500 de milioane de euro, iar împreună cu Dan Diaconescu, Adriean Videanu şi Constantin Roibu au încercat să perpetueze acest jaf prin tot felul de operaţiuni. Din fericire, am reuşit şi noua conducere a pornit la eliminarea contractelor care căpuşează Oltchimul. După cum ştiţi, oamenii ajung acum, după ce rămăseseră şi cu trei luni în urmă cu salariile, ajung acum cu salariile la luna noiembrie, iar pentru începutul anului viitor, după noi măsuri de restructurare şi de decăpuşare a Oltchimului, putem să facem acea privatizare care să garanteze păstrarea locurilor de muncă şi existenţa Oltchimului. Videanu, Dan Diaconescu, Boureanu, Roibu în primul rând au devalizat Oltchimul în ultimii ani şi au încercat să închidă practic Oltchimul pentru a-şi ascunde urmele, pentru a nu se mai găsi în procedura unui faliment adevăraţii vinovaţi şi urmele faptelor comise de ei. Am salvat Oltchimul şi îl vom salva în viitor, într-adevăr, cu costuri importante, cu costuri dureroase pe care oamenii le vor suporta, dar vreau să precizez că în toate cazurile pe care le enumăr s-au depus plângeri penale şi aştept ca Direcţia Naţională Anticorupţie să ancheteze şi să trimită în judecată persoanele vinovate şi să ia măsuri pentru recuperarea prejudiciului, pentru că e vorba de miliarde de euro şi simplul fapt că Videanu, Diaconescu, Roibu, cei vinovaţi ajung în închisoare este bine, dar trebuie recuperaţi banii, miliardele de euro pierdute prin activitatea lor.

Un alt domeniu extrem de grav: fondurile europene. România a fost obligată pentru a debloca programele suspendate în urma faptelor grave constatate până în octombrie 2011, România a fost obligată să accepte corecţii financiare de 600 de milioane de euro, indiferent de cei vinovaţi, fie că e vorba de Botiş, Lăzăroiu şi Sulfina Barbu la Mediu sau la Muncă, fie că este vorba de Videanu la Economie pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii, fie că este vorba de Anca Boagiu, care, semnând contracte ilegale nu doar cu domnul Iordache, ci şi altele, ne-a adus în situaţia de a avea suspendat Programul Operaţional Sectorial pe Transport, aceste 600 de milioane de euro trebuie recuperate de la cei care sunt vinovaţi şi aceştia trebuie să plătească, indiferent dacă acum sunt candidaţi pentru Parlament sau nu. Este un moment şi unul dintre marile jafuri comise în România în ultimii ani.

Am prezentat şi am depus plângeri penale referitoare la modul în care ANRMAP-ul, autoritatea special constituită pentru a supraveghea modul de cheltuire a banului public, licitaţiile, a fost de fapt factorul principal în sprijinirea şi înlesnirea câştigării şi trucării unor licitaţii cu bani publici. ANRMAP-ul se transformase în avocatul acelor companii legate de partid care participau la licitaţii şi aceste nereguli, de asemenea, au dus la suspendarea fondurilor europene.

Vreau să mă refer la o zonă în care sumele sunt mai mici, dar importanţa este la fel de mare: am descoperit şi am transmis către instituţiile statului modul ilegal de folosire a banilor publici în diverse instituţii de cultură, fie că este vorba despre Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, fie că este vorba despre Institutul Cultural Român, fie că este vorba despre televiziunea publică. Din fiecare dintre acestea cei care făceau propagandă şi fac şi acum pentru regimul Traian Băsescu au fost recompensaţi cu bani publici, cu interese publice, au stat în vilele lui Ceauşescu, au mers în America pe bani publici, nu mai vorbesc la TVR, peste 100 de milioane de euro este prejudiciul pentru bugetul public, până la urmă, pentru că televiziunea publică, după cum ştiţi, este finanţată din taxă plătită de fiecare cetăţean şi din bugetul de stat. Este extrem de important de ştiut că aceste instituţii şi banii publici din aceste instituţii au fost folosiţi într-un scop pur politic pentru a plăti sinecure celor care şi înainte, şi acum sunt în prima linie pentru apărarea unui regim politic, dar sunt în prima linie pentru a primi aceste avantaje, iar pentru mine faptul că exact cei pe care i-am lăsat fără fructele şi mierea banilor publici mă acuză acum şi sunt principalii mei contestatari înseamnă că am făcut bine, înseamnă că decuplarea lor de la banii publici a fost un lucru absolut necesar.

Poşta Română, o instituţie fundamentală a ţării, devalizată de către o conducere numită de la Ploieşti de fosta preşedintă a Camerei Deputaţilor, doamna Anastase, de către o conducere consiliată juridic, evident, de casa de avocatură a domnului Stoica, acolo unde lucra şi este asociat soţul doamnei Trăilă de la ANRE – totul era o familie, „La Famiglia” pedelistă pentru cheltuirea banilor. A fost salvată în ultimul moment, s-a depus plângere penală, pierderi de peste 480 de milioane de lei. În acest moment, suntem în faza finală pentru selectarea acelui investitor strategic care va veni alături de statul român pentru salvarea instituţiei Poştei Române, pentru modernizarea acesteia şi păstrarea locurilor de muncă. Sunt deja trei mari investitori strategici, iar până la sfârşitul anului această salvare efectivă, procedura de restructurare, participarea unui investitor la Poşta Română să fie realizată.

Trebuia să încep, de fapt, cu ceea ce s-a întâmplat la ANAF în vremea domnului Blejnar. În primul trimestru, v-am prezentat cifre, după ce a plecat domnul Blejnar de la ANAF, ANAF-ul a încasat mai mult cu un miliard şi jumătate de lei, ca să înţelegeţi paguba netă produsă de Blejnar. Sigur, face obiectul unor dosare penale. Fiind însă unul dintre sponsorii PDL-ului, cei mai importanţi oameni, după cum constataţi, nu păţeşte nimic. Mai se plimbă pe la DNA, mai îl filmaţi dumneavoastră, mai pleacă la Monte Carlo, n-o să-l vedeţi prea curând! Sper totuşi ca justiţia să-şi facă datoria şi să vedem nu doar pe domnul Blejnar, să-i vedem pe cei care au beneficiat de banii domnului Blejnar şi să recuperăm o parte din aceste prejudicii.

Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate: s-a depus plângere penală împotriva preşedintelui CNAS, domnul Lucian Duţă, s-a constatat un prejudiciu direct de 190 de milioane de lei în acest moment din neîncasarea unor contribuţii pe ceea ce priveşte derularea programelor informatice, s-au depus noi plângeri penale şi aştept, de asemenea, ca de la domnul Duţă să se recupereze milioanele pierdute, nu doar să răspundă în faţa legii.

Vreau să vă reamintesc şi faptul că la Agenţia Domeniilor Statului avem 375 de milioane de lei prejudiciu, plângere penală, nerecuperaţi încă aceşti bani – o situaţie pe care am preluat-o şi în acest moment toate încasările de redevenţă la Agenţia Domeniilor Statului se fac direct de către Ministerul de Finanţe, iar rata de încasare a fost schimbată fundamental. Ne apropiem de 100% în încasarea redevenţelor pe acest nou sistem.

Nu are rost să mai vorbesc de domenii mai puţin cunoscute în care însă s-a constatat acelaşi mod de a promova un sistem de corupţie politică instituţionalizată. Vă reamintesc doar că la Departamentul Românilor de Pretutindeni, acolo unde banii au fost cheltuiţi pentru interesele unui candidat PDL – domnul respectiv candidează în Republica Moldova cu banii pe care i-a deturnat, i-a folosit în perioada în care era şeful Departamentului Românilor de Pretutindeni.

Sau, evident, ultimul scandal, dar sigur ultimul până acum, vor urma şi altele, modul în care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi Ministerul Transporturilor condus de doamna Boagiu a alocat un contract pentru Autostrada Nădlac-Arad firmei Romstrade a domnului Iordache. Problema este următoarea la acel contract: acuzele se referă la 6 milioane de euro, deturnarea a 6 milioane de euro. România însă pierde cu corecţia financiară la programul de transport 30 de milioane de euro. Trebuie să recuperăm acei 30 de milioane de euro nu doar de la domnul Iordache, de la doamna Boagiu, de la toţi cei care au fost vinovaţi de aceste lucruri.

Sunt cazurile cele mai cunoscute. Fiecare minister şi fiecare autoritate vă poate pune la dispoziţie plângeri penale la care până acum nu am primit, în afară de cazul Iordache, nu ştiu în ce stadiu se află cercetările. Îmi exprim speranţa că Direcţia Naţională Anticorupţie, parchetele să se aplece asupra ceea ce reprezintă, de fapt, un sistem care a funcţionat trei ani de zile, un sistem politic, guvernamental şi instituţional de jefuire a banului public. Sunt absolut convins că aceste măsuri luate de Guvern au ajutat la îmbunătăţirea percepţiei în primul rând a societăţii româneşti, faptul că în această perioadă dificilă România, totuşi, s-a împrumutat de pe pieţele financiare cu cea mai mică dobândă din istoria sa, costurile pentru împrumuturi s-au redus şi capacitatea noastră administrativă s-a întărit în primul rând prin deblocarea programelor europene. Lucrul acesta a făcut posibil, şi cu asta închei, existenţa şi funcţionarea instituţiilor statului român cu 7 miliarde de lei mai puţin. La 31 octombrie 2012, România, Guvernul a cheltuit cu 7 miliarde de lei mai puţin decât la 31 octombrie 2011, pentru că a fost vorba de reducerea deficitului stabilit cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Deci cu 7 miliarde de lei mai puţin, efectiv, în buzunarul Guvernului am reuşit să facem mai mult, să dăm salariile înapoi, să dăm pensiile, să dăm banii pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi, să dăm ajutoarele de încălzire, ca să înţelegeţi de fapt de unde am economisit banii. Nu s-a tăiat niciun leu de la investiţii, exact toţi banii care existau în bugetul pe 2012 au fost folosiţi, s-au tăiat banii de la Hidroelectrica, Casa Naţională, Poşta Română, ANAF şi toate celelalte, ca să înţelegeţi şi să înţeleagă toţi românii de unde am reuşit să avem bani în această perioadă.

Ceea ce vreau să spun este că îmi propun ca anul următor, 2013, în decembrie, când se va publica noul raport al Transparency International, România să continue să avanseze, să intrăm în topul primelor 50 de ţări. Dacă am coborât zece locuri în şapte luni, opt luni de guvernare, cred că este un obiectiv important şi, în acelaşi timp, rezonabil şi mai îmi doresc un lucru şi îmi exprim o speranţă: că anul viitor lupta anticorupţie va fi, într-adevăr, luptă anticorupţie împotriva acestor cazuri despre care v-am vorbit, nu va mai fi un instrument de luptă politică împotriva celor care câştigă alegeri sau împotriva celor care au susţinere populară.

Mă iertaţi că am făcut o prezentare atât de lungă. De felul meu, ştiţi foarte bine, sunt mai concis în declaraţii, însă o să vă pun la dispoziţie materialul cu fiecare caz în parte, deşi cred că sunt toate extrem, extrem de cunoscute.

 

 

 

Biroul de Presă al PSD

presa@psd.ro

twitter.com/biroupresapsd

 05.12.2012