Etichete

, , , , , , , , , , , ,

DECLARAŢIE POLITICĂ

Strategia europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii

Petru FilipLansarea oficială a Strategiei Europa 2020, a avut loc la Bruxelles, la data de 3 martie 2010. Documentul oficial al strategiei „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”, prezentat de preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso pune accent pe necesitatea de a investi în domeniul economic, ecologic şi social. Noua strategie este ceea ce are nevoie Uniunea Europeană pentru a se întoarce înapoi pe pista marilor actori economici mondiali.

Începând cu anul 2008, Uniunea Europeana a fost puternic afectată de criza financiară, transformată rapid într-o criză economică globală cu largi implicații sociale și care a eclipsat efectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă. Uniunea a răspuns rapid acestei noi provocări, inițial printr-un „Plan European de Redresare Economică“ și, ulterior, prin gândirea unei noi strategii economice mai realiste pentru orizontul anului 2020.

Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european, concrete și cuantificabile în domeniile: ocupare, cercetare, mediu – energie, educație și combaterea sărăciei – incluziune socială. Aceste obiective sunt transpuse în ținte naționale suficient de ambițioase dar și adaptate realităților naționale. Strategia ocupă deja o poziție prioritară pe agenda instituțiilor UE și statelor membre.

Ce aduce nou Strategia Europa 2020 față de Agenda Lisabona 2010?

Schimbările dramatice în economia europeană, începând cu a doua jumătatea a anului 2008, a bruiat total obiectivele UE, ceea ce a dus la prăbușirea Strategiei de la Lisabona. În urma unei analize între aceste două strategii, am ajuns la următoarea concluzie: Europa 2020 este cu siguranță continuarea strategiei de la Lisabona. Această situație rezidă din faptul că noile priorități, obiective și inițiative emblematice sunt doar noi mijloace pentru același scop: transformarea UE într-un actor economic mondial bazat pe cunoaștere. Sigur că în 2000 vroia să fie pe primul loc, dar în 2010 vrea o relansare a economiei construită pe un nou model economic bazat pe cunoaștere, care să restabilească ce a pierdut.

Strategia de la Lisabona a contribuit la obținerea unui consens lung privind reformele pe care le necesită UE și a adus beneficii concrete pentru cetățenii și întreprinderile UE, dar creșterea ratei de ocuparea forței de muncă nu a permis întotdeauna să iasă din sărăcie .

Aşadar, se poate trage concluzia că strategia a eșuat pentru că aceste obiective nu au fost atinse, dar ar însemna să respingem faptul că a deschis orizonturi noi prin promovarea de acțiuni comune, în vederea abordărilor provocărilor-cheie pe termen lung ale UE.

Cu toate acestea, ea prezintă o serie de particularități destinate atât a evita disfuncționalitățile instituționale și de mecanism care au redus din eficacitatea cu care a fost implementată Agenda Lisabona, cât și a amplifica factorii favorabili atingerii noilor obiective economice și sociale stabilite pentru perioada 2011-2020.

România își propune să realizeze valoarea nominală din Strategie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să depășească cu 20% ținta europeană la creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă în consumul final brut de energie și să atingă valori sub “norma” europeană (între 67% și 93%).

Consider că pe măsură ce condițiile economice, financiare și instituționale se îmbunătățesc, România trebuie să încerce să ridice nivelul cuantificării țintelor naționale aferente obiectivelor Strategiei Europa 2020, aducându-și in felul acesta o contribuție mai mare la implementarea documentului strategic european, pe de o parte și realizând un grad mai mare de realizare a țării și de integrare în Uniunea Europeană, pe de altă parte.

Strategia poate reuși dacă îndeplinește 3 criterii:

– existența unei industrii competitive

– diversificarea producțiilor industriale

– atragerea de investiții

Din perspectiva aplicabilităţii e un proces care necesită răbdare, cooperare, respectare şi resurse materiale. Aplicabilitatea ei se face la nivel local, regional, naţional şi european, în funcţie de zona afectată şi actorii implicaţi.

În final, gradul de eficiență a dimensiunii economice a Strategiei Europa 2020, depinde în cea mai mare măsură de evoluția economică, de disponibilitatea statelor de a-și identifica problemele economice, de semnarea și implementarea noului acord economic interguvernamental, dar și a individului de a-și respecta angajamentele.

Petru Filip,

Senator PSD