Etichete

, , , ,

DECLARAŢIE POLITICĂ

Polii urbani de creștere​ și regionalizarea, urgența zero pentru accesarea rapidă a fondurilor UE

​Modelul celor șapte poli urbani de creștere care funcționează de câțiva ani în România este unul pozitiv și se constituie în cea mai bună dovadă că printr-o bună organizare și prin selecția unor proiecte viabile, se poate realiza un grad înalt de absorbție a fondurilor europene.

​Provocarea este însă de a continua acest proces de dezvoltare bazată pe poli urbani de creștere concomitent cu procesul de regionalizare a României, cele două procese fiind paralele și complementare. De altfel, Comisia Europeană cere pentru intervalul 2014-2020 ca, cel puțin 5% din fondurile europene de dezvoltare regională să fie alocate pentru dezvoltare urbană.

​Există însă pericolul ca în această cursă contra cronometru pentru absorbția fondurilor europene să se abdice de la rolul primordial al acestui proces, anume acela de a asigura programe integrate de dezvoltare; mai precisinvestiții de care să beneficieze și zonele limitrofe nu doar orașele centrale, investiții cu adevărat sinergice.

​Acest model de dezvoltare, chiar dacă pleacă de la o inechitate asumată, aceea că nu se pot dezvolta toate zonele în același ritm, se bazează pe un fapt verificat, anume că dezvoltarea unui oraș-pilon antrenează după sine, în mod natural, întreaga zonă limitrofă. Prin urmare, acest proces natural trebuie doar canalizat cu atenție, iar pe termen lung inechitățile vor dispărea concomitent cu redistribuirea populației în funcție de accesul la resurse și facilități.

​Până acum, cei șapte poli urbani de creștere s-au dezvoltat individual și independent, ținând cont doar de specificul și nevoile locale. De-acum înainte va trebui să intrăm într-o nouă etapă, atât cantitativă, prin înființarea de noi poli, inclusiv cel mult așteptat în zona București-Ilfov, dar și calitativă, prin realizarea unor sinergii între poli din aceeași regiune sau chiar din regiuni alăturate. Un bun exemplu în acest sens poate fi culoarul București – Ploiești – Brașov, care va reuni trei zone metropolitane tangente.

​Procesul de regionalizare este menit să aducă un plus de ordine în acest haos aparent, prin clasificarea cu rigurozitate a orașelor, prin definirea și interconectarea în sistem fagure a tuturor polilor de creștere, ceea ce va aduce, pe lângă un grad mult sporit de absorbție a fondurilor europene, și premisele unei dezvoltări durabile.

​Nu în ultimul rând, mai importantă decât stabilirea de investiții publice și de planuri de dezvoltare urbană, este plasarea populației din respectivele zone în centrul programelor integrate de dezvoltare. Este mult mai eficient să înlesnești accesul oamenilor la resurse și oportunități decât să creezi oportunități și să aduci resurse, de multe ori similare și redundante, în fiecare unitate administrativ-teritorială. Iar economia unei zone, sau chiar a întregii țări, nu este altceva decât suma indivizilor care compun acea comunitate.

Gabriela Firea,

Senator PSD